Málaga ne-a încheiat turul în Andalucía, o încheiere cum nu se poate mai potrivită, dat fiind că am profitat puțin și de plajele întinse pe Costa Del Sol. Spre deosebire de Sevilla și Córdoba, Málaga are deschidere la mare și pe lângă orașul boem și văratic, se mai adaugă și o faleză animată și câteva plaje generoase.
Cu tiparul orașelor andaluziene mă obișnuisem deja și după nici o săptămână am și adoptat ritmul vioi și m-am încadrat perfect în peisajul veșnic însorit. Pielea îmi căpătase nuanța aurie, de vacanță și aerul dimineții, ce aducea un iz proaspăt de flori, mă trezea încă de la prima oră cu energie cât pentru o vară întreagă.
Málaga păstrează decorul obișnuit al sudului, cu palmieri înalți și copaci încărcați de flori roșii, mov, albe pe fiecare străduță sau bulevard. Arhitectura orașului constrastează într-un amestec de căsuțe albe și clădiri moderne, impunătoare, în zona de coastă sau clădiri vechi, din centrul istoric, înconjurate de obiective faimoase, dovezi grăitoare ale influențelor fenicienilor, arabilor, romanilor, maurilor sau grecilor, întipărite aici de-a lungul timpului. Mici restaurante și terase vesele se zăresc la fiecare pas.
Unde ne-am cazat
Am ajuns cu trenul din Córdoba în aproximativ două ore (160 km), iar prețul biletului a fost de 30 euro.
Apartamentul în care ne-am cazat se afla chiar în centrul vechi al orașului, în Plaza de la Victoria. Un mic parc din fața geamului, încărcat de copaci înfloriți și palmieri ne-a conturat un peisaj boem. A fost plăcut să privești dimineața florile scăldate în lumina timpurie. Movul căpăta accente mai puternice, verdele era mai crud, cerul mai senin și lumea mai veselă.
Tot confortul ne-a costat 125 euro pe noapte. Un apartament alb, cu elemente colorate, foarte luminos, cu două camere moderne și un living măricel, legat de bucătărie. Geamurile uriașe lăsau lumina înăuntru încă de la primele ore. Odată cu lumina mai pătrundeau în casă și zgomote amestecate, de tot felul: claxoane de mașini, voci ridicate, magazine trăgându-și obloanele și întâmpinând clienții, multă animație. Dar probabil la asta ar trebui să te aștepți atunci când alegi să locuiești în inima orașului.
Ce am vizitat
Întâmplător, am nimerit aici chiar de ziua internațională a muzeelor, 18 mai, prin urmare am profitat din plin, având intrări gratuite la multe dintre obiectivele trecute pe listă. Ne-am concentrat în mare parte pe cele aflate în centrul orașului.
Proprietarul apartamentului închiriat ne-a sfătuit în privința localurilor și a ceea ce merită vizitat, în funcție de zona aleasă. Am lăsat la final o listă completă cu ce n-ar trebui ratat, întocmită în urma sfaturilor primite și a experiențelor trăite. Nu am reușit să o bifăm în totalitate, dar pentru asta există o data viitoare.
Fortăreața Alcazaba și Teatrul Roman
Aici am început turul, cu ruinele fortăreței medievale maure. Servind în trecut ca principal punct de apărare și supraveghere al orașului și portului, acum este unul dintre cele mai importante obiective ale Spaniei.
Prețul ar fi fost de 3,50 euro un singur obiectiv sau 5,50 euro Alcazaba și Gibralfaro și biletele puteau fi cumpărate doar la fața locului, nevând încă un portal online. De ziua muzeelor însă intrările au fost gratuite. La fel ar fi fost și duminică, după ora 14:00.
Se poate urca în punctele strategice pe zidurile cetății, cu o priveliște deschisă asupra orașului.
Câteva grădini frumos îngrijite se ascund la umbra zidurilor masive. Multe elemente au fost bine conservate și astfel istoria a mers mai departe.
Imediat lângă fortăreață se vede si Teatrul Roman, construit de fenicieni în secolul I î.Hr. Ruinele au fost descoperite târziu, la jumătatea secolului XX, în timpul săpăturilor pentru amenajarea unei grădini.
Intrarea este liberă oricând și teatrul poate fi vizitat de jur-împrejur.
Castelul Gibralfaro
Puțin mai sus de teatru începe urcarea pe dealul Gibralfaro, în vârful căruia se află și Castelul Gibralfaro, o altă fortăreață maură datând din secolul XIV. În centrul castelului este un mic muzeu care-i prezintă istoria de-a lungul secolelor.
Există un traseu circular, pe zidurile fortăreței, cu o perspectivă de ansamblu asupra orașului.
Muzeul și Casa Natala a lui Picasso și Muzeul Carmen Thyssen
Lăsând în urmă istoria și orientându-ne spre partea artistică a orașului, ne-am îndreptat spre Muzeul Picasso, vis-a-vis de Teatrul Roman și Alcazaba, în spatele faimosului și mereu aglomeratului restaurant El Pimpi.
Clădirea care găzduiește muzeul este Palacio de Buenavista, o vilă elegantă, cu un design clasic andaluz. Fiecare etaj te conduce prin viața și evoluția artistului, pornind de la primele sale lucrări, la opere complexe, ce spun o poveste detaliată. Intrarea este de 9 euro sau 12 euro, dacă se optează și pentru expoziția temporară Paula Rego, pe alocuri abstractă, dar cu elemente pline de înțelesuri și culoare.
Casa natală a pictorului se afla la 15 minute de muzeu, într-o piață aglomerată de restaurante, lângă un parc și foarte aproape de teatrul Cervantes. Vizita a fost rapidă. Se remarcă aici mici expoziții temporare și câteva elemente amintind de viața pictorului și a familiei acestuia. Intrarea ar fi fost 4 euro.
Arta s-a menținut și în muzeul Carmen Thyssen, aflat tot în centrul vechi al orașului, cu accent pe pictura spaniolă din secolul XIX.
Orașul și mâncarea
Orașul le îmbină are pe toate: animație, soare, plaje, istorie, artă, muzică, dans.
Cât despre mâncare, nici ea nu ne-a dezamăgit. Variate tapas-uri gustoase, felurite tipuri de carne gătite pe grătare sau în sosuri dulci de vin Pedro Ximénez, sardine și doradă preparate la terasele de pe plajă, în stilul andaluz, bine fripte, acoperite cu sare grunjoasă și acompaniate de un vin alb, răcoritor.
Am descoperit și așa numitul flamenquín, făcut cu felii de jamón serrano și fâșii de carne de porc, îmbrăcat în aluat de pesmet și prăjit la final. Sau friptura fragedă, îmbibată în mult vin. În general nu sunt un fan al mâncărurilor cu multă carne, dar în Spania aceasta este tradiția. Plus că stilul culinar te face parcă să deguști orice cu poftă și fără regrete.
Viața de noapte în Málaga
Málaga este într-o continuă mișcare. Se trezește începând chiar de la primele ore ale dimineții, mai liniștită la prânz, atunci când soarele își intră hotărât în drepturi și revine pe seară, în ritmuri antrenante, plină de viață și oameni veseli.
Terasele se umplu, în weekend până la refuz, fiind liste lungi de așteptare la localurile mai cunoscute.
Câteva dansuri stradale ici și colo, un sunet de chitară, un cântăreț amator, zarvă pretutindeni. Câțiva tineri te invită la intrarea în cluburi.
Arta stradală și zonele mai puțin turistice
În spatele centrului istoric, pe străduțe lăturalnice, ascunse, unde casele vechi și-au pierdut din strălucirea de odinioară, desenele, unele chiar artistice, îmbracă zidurile gri, pe alocuri ponosite.
Am observat tiparul în multe locuri descoperite în lungile plimbări spre casă. Pe aici e liniște profundă la orele târzii. Nu se zăresc turiști, muzica nu răzbate dincolo de zidurile groase și nici urmă de animația lăsată în urmă. Totuși, culoarea nu lipsește și imaginația s-a conturat pe casele înghesuite.
Plaje pe Costa Del Sol
Ca și în Barcelona, deși întinse pe o suprafață generorasă, plajele din Málaga nu se diferențiază prea mult de cele clasice, pe care le întâlnim și în anumite stațiuni românești. Nisip fin, șezlonguri, terase cu băuturi reci, mare agitată și nu prea limpede. Doar palmierii umbroși și oazele de verdeață aruncate din loc în loc îi dau un aer exotic.
La Malagueta este zona cea mai animată, cu multe restaurante și magazine, iar plaja este mai aglomerată.
Terasele te ademenesc cu grătarele de pește, pregătite după orele amiezii, când se mai răcorește un pic. Andaluzii sunt renumiți și pentru sardinele fripte, înfipte în țepușe, fiind un tapas de bază în Málaga.
Obiective și restaurante recomandate de localnici, în funcție de zonă
Am primit multe recomandări cât am stat aici, toate venind de la localnici. Fie de la proprietarul apartamentului închiriat sau de la micii comercianți de lângă casă, unde ne opream dimineața la cafea sau mic dejun.
Din păcate nu le-am bifat în totalitate, dar poate vă ajută în viitoarele călătorii.
Zona Vestică:
Restaurante recomandate:
- Mesón Iñaki – pentru iubitorii bucătăriei tipice spaniole
- El Pichi de Cai – cu o varietate de pește și fructe de mare
- Freiduria Chupytira – axat tot pe fructe de mare și pește proaspăt
- Mesón Ibérico – diverse tapas-uri, cărnuri gătite în stil andaluz și mult jamón serrano
De vizitat aici:
- Museo Automovilístico y de la Moda – peste 100 de vehicule restaurate și 300 de piese haute couture, ce reflectă evoluția tendințelor modei în diverse perioade
- Colección del Museo Ruso – primul oraș spaniol în care pot fi văzute lucrări de la Muzeul de Stat de Artă Rusă din Sankt Petersburg
- Antigua Fábrica de Tabacos y Chimeneas – Fosta Fabrică de Tutun și vechiul horn al clădirii, restaurat
Zona centrală:
Restaurante recomandate:
- El Pimpi – un restaurant turistic, dar tradițional, unul dintre cele mai renumite localuri din Málaga. Cozile se formau în fiecare seara, la intrare, deși restaurantul avea locuri dispuse pe 3 terase
- Casa Lola – în special pentru tapas-uri și el foarte popular și destul de aglomerat
- Cortijo de Pepe – tapas-uri diverse
- Picasso Tapas – local mai turistic
- Los Mellizos – restaurant specializat în pește și fructe de mare
De vizitat aici:
- Cattedrale di Málaga, construită în stil greco-roman, pe locul unei vechi moschei maure
- Alcazaba, fortăreață maură
- Teatro Romano di Malaga
- Castelo Gibralfaro
- Museo de Málaga
- Museo y Casa Natal de Picasso
- Museo Carmen Thyssen
- Museo Interactivo de la Música
Zona estică:
În cartierul Pedregalejo:
- Baños del Carmen, un restaurant cu tapas-uri și fructe de mare, cu o priveliște spectaculoasă spre mare
- Pez Tomillo, cu o bucătărie diversificată, internațională și preparate delicioase la prețuri mici
- Restaurante El Cabra, specializat în pește și fructe de mare
În cartierul El Palo, o zonă mai ieftină, cu restaurante recunoscute pentru preparatele din pește și fructe de mare:
- Ristorante El Tintero, popular în zonă
- Juanito Juan
- Restaurante Gabi
Prețurile nu variază prea mult, indiferent de zonă sau de apropierea de obiective turistice sau centru, fiind în general accesibile, iar mâncărurile gustoase. Am încercat să urmărim localurile tradiționale, pentru a degusta întocmai savoarea andaluză. Am evitat totuși terasele din port, care păreau tipice pentru turiști și care nici nu ne-au fost vreodată recomandate. Și prețurile lor erau ceva mai ridicate.
Și astfel s-a prezentat și Málaga: însorită, colorată, veselă. Bine ne-am cunoscut oraș divers și pe curând!
