Prin vechile orașe ale Olandei: Maastricht

Pentru a ne acomoda cu Olanda, înainte de a ne aventura în animatul Amsterdam, am făcut un popas în Maastricht, să-i luam pulsul iernatic.

A fost singurul loc cu zăpadă din toate cele vizitate în acest concediu pe final de ianuarie.

Pornind cu trenul din Brugges, am străbătut într-o singură zi mai multe anotimpuri. De parcă drumul nostru s-ar fi calculat în luni și nu în kilometri. Peisajele ni s-au succedat în fața ochilor plecând de la un verde palid, stors de viață, la câmpuri întinse, veștede, pătate de alb, cu case înfrigurate, pierdute undeva în cenușiul orizontului. Toate apăreau ca niște himere descumpănite că sunt părtașele acestui decor.

De ce am ales Maastricht?

Pentru că este unul dintre cele mai vechi orașe ale Olandei, cu o istorie complexă care și-a lăsat urmele în cele peste 1600 de clădiri monument, cu un stil arhitectural aparte și un aer medieval.

Aici a fost inventată și moneda euro. În 1992 s-a semnat tratatul conform căruia, 12 țări au adoptat o monedă unică și o cetățenie comună europeană.

Așa a apărut Uniunea Europeană, de aici povestea luând amploare și devenind în prezent o uniune politică și economică cu 27 de state membre. Și totul a pornit în Maastricht.

La vremea aceea era un orășel olandez cunoscut pentru prelucrarea ceramicii, dar căruia i s-a atribuit un rol decisiv în istorie, transformându-se astfel într-un important pion al Europei.

Maastricht are farmecul lui, chiar dacă mai apăsător și rece în lunile de iarnă.

Pe modelul altor orașe vizitate și el are un centru istoric, piețe circulare, clădiri vechi, berării și restaurante luminoase. Câteva catedrale impunătoare, cu turnuri înalte, străzi înguste, râul Meuse ce-l străbate, multe biciclete, muzee și magazine cu cașcaval.

Am stat doar două zile aici, dar cred că au fost suficiente ca să-i descoperim esențialul.

Ne-am cazat chiar în centru, aproape de un local cu 350 de beri, care ne-a dat un pic de lucru. Ca un roman cu descrieri atente și detaliate, meniul a fost răsfoit pe îndelete, însă nu am apucat să îl citim vreodată pe de-a-ntregul. Ne-am bazat într-un final pe intuiție și am găsit câteva beri foarte bune.

De vizitat în Maastricht

Piața Vrijthof

Maastricht are multe piețe centrale, deschise, pline de mici terase vesele, înconjurate de clădiri monument.

Piața Vrijthof este cea mai mare, fiind una dintre piețele reprezentative ale orașului, cu o istorie bogată și un aspect aerisit, mărginită de terase colorate și clădiri medievale, un contrast puternic între vechi și nou, o contopire de antic și modern.

Vrijthof se află pe locul unui cimitir roman, suferind pe parcurs mai multe transformări și devenind piața principală a orașului abia în secolul XIX.

Construcțiile istorice din jurul ei readuc în prim plan originile străvechi, păstrându-i încă specificul. Bisericile gotice te întorc în perioada medievală: Sint-Janskerk, cu al său turn cu 290 de trepte în spirală, ce oferă o priveliște de ansamblu asupra Maastricht-ului sau Basilica Romano-Catolică Sf. Servatius, unde se află acum mormântul Sfântului Servatius, misionarul armean care a murit în Maastricht în 384 și al cărui loc de veci era vizitat de pelerini încă dinainte de a fi construită catedrala.

Elementele moderniste, reprezentate de multitudinea teraselor pline de reclame luminoase sunt și ele prezente în aceeași piață, înșiruite opus bisericilor, în clădirile care păstrează însă liniile arhitecturale tipice unui oraș istoric.

Totul se contopește într-o armonie perfectă, definind un stil unic.

Catedrala transformată în librărie

Îndepărtându-ne puțin de piață, găsim un alt reper al orașului.

Dintre locurile mai puțin obișnuite, cu o arhitectură aparte, care și-au însușit de-a lungul timpului o altă poveste, face parte și cunoscuta librărie din Maastricht, construită într-o Biserică Dominicană din secolul al XIII-lea.

Biserica, datând din anul 1294, a fost transformată nu demult într-o librărie ofertantă, cu o mică cafenea, ce atrage acum localnicii și turiștii deopotrivă.

Un mix de arhitectură gotică, invadată de nuanțe moderniste, te întâmpină într-un contrast perfect asortat.

Așa că, pasionat sau nu de lectură, locul merită vizitat dacă ajungi în zonă.

Muzeul de artă Bonnefanten

Maastricht are și muzee renumite, printre care și Bonnefanten, cu câteva expoziții atipice, transpuse în diverse forme de artă.

Primul etaj te familiarizează cu epoca medievală, cu o aglomerare de picturi și sculpturi din secolul al XVI-lea și al XVII-lea, cu tentă italiană, dar păstrând totuși în centrul atenției arta națională.

Urmează o mică expoziție dedicată picturilor ce transformă vulgarul în artă. Operele ajută privitorul să observe aspecte, care la o primă impresie ar părea că provocă repulsie, dar analizate mai atent, liniile trasate devin elegante, poetice chiar.

Este prezentă și o serie de fotografii și reflecții asupra zonelor afectate de războaie, apăsătoare, dureroasă, puțin abstractă, dar atât de vie.

Vizita nu durează foarte mult, muzeul fiind dispus pe două etaje și jumătate din al treilea, iar prețul de intrare este de 17.50 euro.

Berării și restaurante

Maastricht este cunoscut și ca un oraș al socializării, având peste 400 de baruri și restaurante răspândite pe străduțele întortocheate, în clădirile vechi.

Este ca o plimbare pe continente diverse, gustând câte puțin din fiecare țară: un condiment al Indiei, savoarea Spaniei, muzica Cubei, berea bună din toate colțurile Europei.

Aici am întâlnit o abordare interesantă într-un colorat restaurant cubanez. Timp de două ore, la un preț de 22.5 euro, puteai comanda la intervale de 10 minute câte două tapas-uri dintr-un meniu divers. Încă 10 euro adăugați și aveai parte și de o gamă variată de băuturi, pe care le puteai comanda cu aceeași frecvență.

Sistemul funcționa foarte simplu. Un cod scanat pe telefon te direcționa în aplicația de comandă, iar servirea era promptă. După o oră ne-am declarat ghiftuiți, așa că am cedat masa altor doritori, localul fiind destul de aglomerat. 

Și mai multe sunt berăriile care te așteaptă cu o gama bogată de beri, aproape egalând Belgia la acest capitol, care seară de seară te întâmpină animate, luminoase, vioaie.

Experiența din grote

Grotten Noord din Sint Pietersberg este un bun mod de a explora dedesubturile istoriei olandeze, la propriu. Având de-a lungul timpului peste 20.000 de coridoare, unele foarte scurte, altele înguste și joase, măsurând per total aproape 230 de kilometri, peșterile subterane încă mai păstrează în prezent aproximativ 80 de kilometri de tunele bine delimitate.

Grotele se vizitează doar cu ghid, la intervale regulate. Un tur costă 9.50 euro și durează aproximativ o oră și jumătate.

Pe lângă istoria detaliată, se pot vizita anumite coridoare, dezvăluindu-se pe parcurs rolul și importanța lor, demonstrate prin întâmplările petrecute aici în trecut. Se amintește de lupta olandezilor, de rezistența opusă în fața francezilor, de generali, de armate și strategii puse la cale în tunelele înguste. Pe timp de război, locuitorii Maastricht-ului își ascundeau aici bunurile avute.

Pe culoarele vag luminate de lămpile aduse, apar și câteva inscripții și desene lăsate de cei care au lucrat în peșteri cu un secol în urmă.

Una din părțile interesante ale vizitei a fost străbaterea unui culoar de aproximativ 30 de metri, fără vreo sursă de lumină, bazându-ne doar pe simțuri și încredere.

Acesta a fost orașul Maastricht. L-am văzut, l-am plăcut, povestea merge mai departe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *