De câte ori nu ne-am întrebat atunci când am planificat o călătorie: pe cine să anunț, cu cine să-mi unesc drumurile prin lumea largă? E oare mai bine să merg singur, să contemplu locurile și să descopăr liniștea, cu partenerul/partenera, cu care am, de preferat, și gusturi comune în materie de vacanțe sau cu unul dintre prietenii apropiați, cu care să-mi împărtășesc bucuros itinerariul? Sau de ce nu, cu un grup vesel, mereu în mișcare și dornic de socializare?
Răspunsurile sunt la fel de variate, precum variantele de vacanțe avute la dispoziție și depind într-o bună măsură de scopul călătoriei, un aspect esențial atunci când vine vorba de alegeri.
Călătoria „educativă”
Dacă optăm pentru acest tip de călătorie, unde ne vom propune încă de la început o listă lungă de obiective setate spre a fi vizitate – de exemplu muzeele din romanticul Paris, expozițiile din frumoasa Florența, galeriile elegante din Berlin sau clădirile pline de artă din Barcelona, atunci eu aș alege o ieșire pe cont propriu, unde să pot pierde oricât timp doresc, pe orișiunde, fără grabă, doar cu o hartă și un program pe cât se poate de flexibil.
O altă variantă ar fi cu partenerul, cu care să și ajung rapid la un acord în ceea ce privește plimbarea și cu care știu deja că am preferințe, în mare parte, comune. Am putea urmări lejer același program și l-am putea chiar adapta pe parcurs, după primele impresii, odată ajunși în orașul propus pentru explorare.
Sau cu cea mai bună prietenă/câțiva buni prieteni, cu afinități asemănătoare în privința istoriei și artei, care ar anima puțin atmosfera și ar completa cu sfaturi și idei. În plus, serile ar fi mai plăcute în compania câtorva oameni veseli.
Important este să nu ne grăbim. Să ne alocăm timp suficient momentelor petrecute în fiecare loc, să-i elucidam secretele și să-i descoperim pe de-a întregul farmecul.
Pentru unii, acest tip de vizite poate părea puțin plictisitor la un moment dat și tocmai de aceea, ideea de a strânge un grup mai mare, duce la o mai grea organizare și o mai dificilă găsire a punctelor comune.
De obicei, plimbările prin muzee și expoziții se pretează mai degrabă city-break-urilor și chiar dacă serile adaugă note de relaxare și lungi discuții în terase animate, ziua în principiu este dedicată vizitelor prin obiectivele specifice fiecărui loc, de aici și importanța alegerii persoanelor potrivite acestui tip de ieșire.
Călătoria boemă
Printre preferatele mele, este vacanța prin locuri de poveste și orașe ce-și întind străduțele înguste, pietruite, între clădirile înghesuite și nu prea înalte, cât să pătrundă lumina gălbuie dată de soarele primăverii, ce reflectă note subtile de visare.
Muzica adierii, resimțită chiar de la primele ore ale dimineții, un pic călduță, împletită plăcut prin păr, răsună din toate colțurile, trezind sentimente de fericire și o relaxare desăvârșită de nuanțele peisajelor.
Astfel mi-au părut orășelele ascunse în sudul Italiei, undeva pe coasta Amalfi sau în Toscana. Și cele rătăcite pe lângă Bari. Am urcat puțin și spre nord și le-am găsit și în apropierea lacului Como, la fel de pline de culoare, la fel de pitorești. Aș adăuga aici și sudul Franței, însă ceva mai puțin tradiționale, dar cu o notă în plus de eleganță.
Totul în jur îți hrănește imaginația și îți deschide noi perspective. Ești încă de la primii pași vrăjit și pentru puțin timp, rupt de realitate.
Dacă ești o fire artistică, astfel de orașe te inspiră și nimic nu ar fi mai potrivit decât o evadare pe cont propriu, departe de rutină și banal, o ieșire care să te umple de inspirație.
Totodată, pentru un romantic desăvârșit, este locul ideal de petrecut puțin timp cu partenerul, de cunoaștere și reînviere a vechilor sentimente.
Vacanța la mare
Poate fi aleasă fie în frumoasa noastră țară sau la vecinii bulgari, mereu la îndemână. Poate în Grecia, cu ale sale ape albastre și limpezi sau în Croația și Muntenegru, cu mare și munte salutându-se la orizont. Dar și în Italia sau Franța, ce încântă cu golfulețele retrase și muzica valurilor spumoase, legănând bărcuțele din micile porturi. Sau poate la malul unui ocean, în armonioasa Spanie sau pe insulele verzi ale Portugaliei.
Rezumându-mă momentan la Europa, îmi place să colind plajele la final de primăvară sau în vara timpurie, poate chiar toamna, în locurile încă însorite, alături de un grup de câțiva prieteni. Marea îți dă în general cam aceleași alternative: fie te ferești de apă și soare și atunci elimini de la bun început posibilitatea unei vacanțe pe malul mării albastre sau, iubești plajele, scoți la înaintare câțiva prieteni pe măsură și porniți în explorarea lungilor întinderi de nisip sau golfurilor ascunse între stânci și palmieri.
Atmosfera e completată și de terasele vesele, cu bere și cocktail-uri reci, împrăștiate pe falezele încălzite de soarele după-amiezii. Suflul verii se resimte pretutindeni, melodios, cald, plin de viață. Și aerul sărat se impregnează-n piele. Devii una cu marea.
În astfel de locuri, mai departe de casă, dacă nu am ajuns cu o mașină, prefer să închiriez una, pentru a-mi facilita deplasarea și a ajunge la toate plajele studiate înainte și desemnate ca demne de testat. În aceeași Grecie însorită sau Sicilie toropită de soarele lui septembrie, ne-au încântat pe rând: plaje cu apă albastră, cufundată la orizont în seninul cerului de vară sau cu ape pline de pești, ce înotau vioi printre noi și cuiburi de broască țestoasă, îngrădite la marginea nisipului, aducând o notă sălbatică peisajului, ori plaje cu livezi de măslini, pe post de umbrele, altele stâncoase, cu valuri înspumate și ochiuri de nisip, asemeni unor mici insule pierdute în larg sau plaje pline de pietricele albe, roz, negre, cu un farmec aparte, dedicate toate aceluiași scop.
Serile ne-au fost animate de muzica veselă, de terasele înconjurate de lumini calde și dansurile lipsite de inhibiții pe nisipul rece, pictat doar de lumina lunii.
Departe de casă
Când părăsesc Europa, de obicei aloc cel puțin două săptămâni unui nou continent. În China sau Maroc au fost necesare aproape două săptămâni și jumătate, pentru un circuit nu tocmai complet și destul de grăbit, dat fiind timpul scurt avut la dispoziție. Sunt orașe importante, ce nu trebuiesc ratate, pentru a putea gusta din specificul fiecărei țări. Orașe ce îți prezintă puțin din cultura locului, acel ceva ce nu-l vei mai întâlni altundeva.
Apoi sunt parcurile naturale sau expedițiile prin munți sau în deșert. Sunt numeroase puncte de referință și elemente definitorii ale fiecărei țări, care își merită renumele și care trebuie vizitate. Sunt și micile orașe, în care se păstrează încă cele mai vechi tradiții, puțin turistice, dar care sunt musai de văzut, pentru a trăi un scurt fragment din viața unui localnic, chiar dacă doar pentru o zi sau două.
Îmi place să mă pierd între culturi și traduceri cu partenerul, care îmi este și tovarăș potrivit pentru astfel de călătorii și cu unul, doi prieteni, pasionați și ei de locuri noi și dornici de aventuri. Pe lângă pasiune, se mai adaugă și rezistența la drumuri lungi, multe ore de mers și câteva elemente imprevizibile, care nu ar trebui să ne descurajeze, cum ar fi mâncărurile mai neobişnuite, comunicarea greoaie, prin semne, atunci când nu găsim o limbă comună, cazările fără ferestre, lipsa accesului la internet. Dar toate sunt doar mici detalii, pe lângă experiența în sine.
Plus că mai poate apărea și câte o mică aventură, ca pierderea avionului din China, pentru că cineva nu s-a informat suficient și a încurcat fusurile orare și datele de plecare. Puțin dramatic date fiind prețurile biletelor și surpriza avută atunci când am încercat să facem, cu o zi înainte, check-in-ul și am remarcat cu stupoare că de fapt avionul urma să plece într-o oră… Noroc că am avut parteneri de drum înțelegători și am reușit, cu un mai lung ocol, să ajungem și acasă, încă veseli și încă dornici de noi plimbări.
România, cu drag
Oricând, cu oricine, o săptămână prin țara închide perfect puzzle-ul unor călătorii reușite.
Fie alături de o prietenă, de partener, de un grup de prieteni sau și pe cont propriu, România ne oferă o multitudine de posibilități, decoruri variate, munte, mare, deltă, plaiuri întinse, izvoare limpezi, ape termale, mânăstiri și castele, istorie și artă, viața satului, tradiții și obiceiuri, oameni veseli, locuri inedite și multe amintiri frumoase. Este de ajuns să îți dorești, să schițezi un plan și să pornești la drum. România este accesibilă și variată.
Pe parcursul unui an, la intervale cât mai scurte, aloc câteva zile vizitelor în România. Pentru că încă au rămas locuri neexplorate, atât de aproape de casă.
Am încercat să extrag pe cât posibil „frumosul” din pandemie și anume, să fructific munca de acasă. Mi s-a oferit astfel posibilitatea să-mi mut „biroul” în diverse colțuri ale țării și astfel să o descopăr, puțin câte puțin, indiferent de perioadă, indiferent de timpul liber și la final, să concluzionez: România este surprinzătoare!
Lumea este surprinzătoare!
