În pași de toamnă am străbătut iar parte din România și în 2024, preț de câteva săptămâni, urcând spre estul îndepărtat și coborând apoi prin centru.
Toamna adaugă note fermecătoare locurilor, cu frunze galbene, maronii și roșii, cu raze de soare calde care încă mai îmbrățișează ușor dealurile și pădurile. Natura capătă o lumină aparte. Orașelor li se schimbă coloritul. Devin parcă mai blânde, mai puțin prăfuite, mai vesele. Cel puțin în prima parte a sezonului.
O escapadă la început de toamnă mi-a fost ca o gură de aer proaspăt, o întâlnire intimă cu locuri care s-au transformat sub propriile-mi priviri.
Puțin diferit de data asta, am pornit în septembrie fără un plan anume. Doar cu un punct de pornire stabilit, în Zaga Zaga Sat. Patru-cinci zile aici și mai departe vom vedea, mi-am spus. Vremea se anunța frumoasă, iar perspectivele păreau promițătoare, indiferent incotro am fi apucat-o. Nu mai eram singuri însă. Ne însoțea acum și micul călător, de aproape 10 luni, la fel de încântat și dornic de aventură ca și noi. Nu mi s-a părut dificil să călătoresc cu un bebeluș. Nici la mare, nici pe munte, nici prin țară și cu atât mai puțin în afară. Avantajul este că îi plac drumurile lungi cu mașina și se odihnește foarte bine, indiferent cât am conduce. Hoteluri, pensiuni, plaje, marea albastră, poienițe verzi cu brazi înalți, locuri și oameni noi, pentru el sunt o încântare. Se vede clar asemănarea aici. Bagajele sunt într-adevăr ceva mai voluminoase, ceea ce ne leagă momentan de mașină, în rest ne adaptăm din mers. Și cât timp păstrăm lucrurile simple, totul merge de la sine. Nu generalizez, însă așa ne-am obişnuit încă de când avea doar trei luni și nu am avut surprize neplăcute până acum.
Tecuci – Zaga Zaga Sat
Prima destinație aleasă a fost un sat în Delta Siretului, amenajat lângă oraş. Liniştit, boem, colorat în verde, încântător pentru copii, un loc în care natura se împletește armonios cu confortul modern.
Găsești aici de toate: bungalouri pe lac, din care poți admira răsăritul de pe malul apei, printre trestiile unduitoare, căsuțe în copac, spațioase, cu geamuri largi și terase înalte, să poți privi pădurea în toată splendoarea ei şi corturi tip glamping, cu note rustice, dar oferind condiții de cazare moderne. Decorurile sunt simple, elegante, inspirate de natură. Indiferent ce ai alege, va fi o experiență unică.
Nu l-aș fi pus cap de listă, probabil, pentru o vacanță în alte circumstanțe, însă acum, puțină stabilitate ne prinde bine. Nu mai bifăm ziua și locul. Trebuie să respirăm un pic, să nu grăbim lucrurile. Iar Zaga Zaga este ideal pentru relaxare, plimbări pe jos, cu barca sau bicicleta. Poate chiar o experiență la pescuit. Sau poate doar o zi însorită la piscină şi o cină pe malul lacului, la apusul soarelui.
Puțin dezamăgitoare au fost restaurantul și cherhanaua din sat, care nu numai că au prețuri destul de mari, dat fiind că nu ai alternative, dar nici mâncărurile nu sunt prea variate și nici extraordinare, raportate la prețurile practicate.
Seviciile adiacente sunt și ele contra cost: Parc Aventura, închiriat bărci, caiace, biciclete. Piscina este inclusă, la fel și ferma animalelor.
În rest, am prins vreme frumoasă și de plimbări, şi de plajă. Câteva zile aici sunt mai mult decât suficiente, fiindcă în afara satului amenajat, nu prea ai altceva de făcut.
Am fost, am văzut, mi-a plăcut per total. Şi-a meritat timpul alocat în tura de septembrie. Probabil ne vom revedea cândva.
Slănic Moldova
În Slănic Moldova, frunzele cad parcă într-un ritm mai calm, iar izvoarele minerale, renumite pentru proprietățile lor terapeutice, curg şi ele liniștite, dând stațiunii o atmosferă de odihnă profundă.
Nu ştiam prea multe despre Slănic. Aveam doar o vagă idee legată de izvoarele curative şi… cam atât. Aşa că i-am făcut acum o scurtă vizită, ca să ne cunoaştem un pic mai bine. Cum a decurs? Cu câteva plimbări prin Parcul Central, frumos întreținut, pe lângă vechiul Cazino construit în stil Art Nouveau. Bineînțeles şi cu o tură pe la faimoasele izovare, din care am degustat… cumpătat. Am alocat vreo două ore traseului celor 300 de trepte, pe dealurile dimprejur, cu o lungime de aproximativ 5 km. E o drumeție lejeră, cu diferență mică de altitudine, care te poartă spre câteva puncte de belvedere, pe fundalul pădurilor colorate. Şi după toate cele, m-am răsplătit şi cu un masaj corespunzător la hotel Perla şi o masă gustoasă, cu preparate tradiționale, acompaniată de o formație locală, la restaurantul Crama Domnească.
Două zile pline mi-au fost de ajuns.
- Cazarea aleasă: Complex Panoramic
- Restaurante recomandate: Crama Domnească, Restaurant Cascada, ambele cu specific românesc
În Slănic Moldova a fost pentru prima oară când am văzut într-un parc data curentă sădită din flori și actualizată zilnic. Eu zic că e puțin efort depus la mijloc!
Borsec
Din Borsec, povestesc cu drag! De câțiva ani între noi s-a legat o strânsă prietenie. Atât de verde, răcoros şi proaspăt! Bine ne-am regăsit, oraş frumos!
Borsec ne-a așteptat, ca de obicei, cu pădurile sale dese, cu aer curat și cu izvoare minerale. Plimbarea pe traseele din jur, mai ales în zona Carierelor de Travertin sau a Izvorului Străvechi, este o experiență unică, iar aerul răcoros de dimineață îi accentuează prospețimea.
Îmi place să ascult timpul cum trece, relaxându-mă pe pajiștile verzi, să mă plimb pe cărările din pădure contemplând natura, să descopăr Peștera de Gheață sau Grota Urșilor ascunse printre copaci. Se aud doar păsări, adierea vântului și sunetul propriilor pași.
Ce-i drept, mereu am ales perioade mai puțin turistice. Nu contest faptul că în plin sezon, ca orice alt loc și Borsecul își pierde intimitatea.
S-a deschis și Fontana SPA, așa că după lungile plimbări, câteva ore la saună sau în bazinele calde, exterioare, au prins tare bine.
- Cazarea aleasă: Pensiunea Favorit Ferice (și Hotel Melik a fost pe listă)
- Restaurante recomandate: Falo, Berăria Tiltott Csiki Söröző
- + 3 ore de relaxare la SPA-ul din Borsec
Turda
Orașul Turda, pe care l-am tot vizitat în ultimii ani, încă nu mă impresionează, deși ar avea potențial. Același centru mic, străzi în construcție și trafic infernal de camioane, căci nu există o centură ocolitoare spre Cluj.
- Cazarea aleasă: Salis Hotel & Medical Spa
- Restaurante recomandate: Castelul Prințul Vânător. Am fi ales și cazarea aici, însă trebuie rezervat cu ceva timp înainte pentru a găsi camere libere
Dar îl salvează Salina, care, în extrasezon, este ca o gură de aer sărat și proaspăt. Galeriile imense, fiecare sală și tunel te duc într-o călătorie prin istoria acestui „munte” subteran. Se pot vedea încă uneltele și echipamentele tradiționale folosite de mineri în epoci diferite.
În adâncuri este amenajat și un mic parc de distracții, cu o roată panoramică, piste de mini-golf, bowling sau tenis de masă și plimbări cu barca pe unul dintre lacuri. Aerul din salină este benefic pentru cei cu probleme respiratorii, așa că, având și un parc de distracții, poți petrece mult timp aici fără să te plictisești.
Salina Turda este considerată una dintre cele mai frumoase saline din lume și pe bună dreptate.
Tot în apropiere de Turda, am făcut o plimbare lejeră și prin Cheile Turzii, printre pereții de calcar care se ridică până la 200 de metri înălțime, modelați de-a lungul timpului de râul Hășdate. La fel de verzi, răcoroase și variate cum le știam. Colțul Călugărului și Stânca Turnului sunt amenjate și cu trasee de alpinism, pentru cei care preferă un alt nivel de adrenalină.
În Cheile Turzii sunt aproximativ 60 de peșteri și grote, formate natural în calcar de-a lungul a mii de ani. Peștera Cetățeaua Mare și Peștera Cetățeaua Mică sunt accesibile pentru cei care caută o experiență diferită.
Apoi am coborât spre Mureș, să revăd pentru o jumătate de zi și Sighișoara, orașul cetate cu atâtea amintiri.
Sighișoara
Este un oraș în care timpul pare să se fi oprit, un loc unde străzile pietruite și clădirile medievale îți povestesc istoria și farmecul de altădată. A fost orașul adolescenței mele, al verilor mult așteptate, cu al său festival de Artă Medievală, al nopților lungi pierdute în inima cetății cu mulți prieteni, fără a ne păsa de ziua de mâine.
Încă arată așa. Turnul cu Ceas, care te întâmpină încă de la urcarea în cetate, casele cu fațade colorate, Scara Școlarilor, ale cărei 176 de trepte din lemn te poartă către Biserica din Deal, monumentul gotic cu aer misterios și la Cimitirul Săsesc, cu o atmosferă melancolică, poetică.
Amintirile mi se împletesc cu prezentul. Orașul este același, doar anii au trecut și eu m-am schimbat. Îl privesc prin prisma verilor de atunci. Este ambiguu. Toamna realității mele este mai puternică. Orașul a rămas. Eu m-am transformat.
Călătoria mea prin România, an de an, este de fapt o redescoperire. A orașelor, a naturii, a culturii și de ce nu, a mea. Și de fiecare dată revin acasă cu promisiunea unei reîntoarceri.
