După povestea Kefaloniei, jurnalul meu de vacanță continuă în Zakynthos, locul unde marea e turcoaz, cerul rămâne senin aproape în fiecare zi, iar orice răsărit aduce o nouă descoperire. Venețienii i-au spus Fior di Levante „Floarea Răsăritului”, fascinați de frumusețea și vegetația sa bogată.
Insula
Zakynthos este o destinație perfectă pentru cei care iubesc soarele, plajele spectaculoase, distracția și atmosfera tinerescă. Spre deosebire de vecina sa Kefalonia, insula are o orientare mai pronunțată către turism și o viață de noapte mai vibrantă în anumite zone. Renumită pentru diversitatea activităților acvatice, Zakynthos oferă croaziere, sesiuni de snorkeling sau posibilitatea de a închiria bărci pentru explorări ghidate sau pe cont propriu.
Ca să ajungem în Zakynthos, venind cu mașina din Agios Ioannis, Pelion (≈ 6 ore), am traversat cu bacul Levante Ferries, din Killini până în Zante. Drumul durează aproximativ 1.15 h și costă 63 de euro pentru doi adulți și o mașină.
Argassi
Și iată-ne ajunși pe insulă. Portul fremăta de agitație: o coadă nesfârșită de mașini, șoferi ușor iritați, toropiți de arșiță, claxonând nerăbdători. Unii așteptau să urce, alții debarcau grăbiți, adunându-și pasagerii risipiți prin mulțime. Scuterele se strecurau prin toate deschizăturile, iar în aer se amestecau mirosuri de sare, motorină și asfalt încins.
Câteva femei cu pălării uriașe, pictate în culori vii, mi-au rămas în memorie ca niște balize pe mare, ajutându-mă să-mi comunic locația.
Nefiind eu şoferul, am coborât pe puntea pietonală alături de ceilalți pasageri, așteptând în mijlocul mulțimii să fiu recunoscută și preluată. Aș fi zis că-i imposibil să oprești o mașină în haosul acela, dar, într-un fel, am reușit să mă urc și să pornim spre orașul care avea să ne îmbrățișeze timp de șapte zile pline de soare și mare albastră.
Ne-am cazat pe coasta estică, în Argassi, la doar câțiva kilometri de capitală și implicit de port. O stațiune mică, de-a lungul coastei, împânzită de restaurante, magazine, terase, centre de închiriat bărci sau scutere și ATV-uri. Mi-a amintit puțin de stațiunile noastre aflate pe litoral, dar fără hotelurile înalte, înghesuite în fundal.
Este aproape de plajele din sud și vest, iar seara ai câteva opțiuni de restaurante și taverne cu preparate tradiționale sau baruri cochete, pentru a savura un cocktail sau vin local. După cină, poți face o plimbare cu iz meditaranean. Atmosfera este liniștită, cu luminițe ambientale și muzică discretă din barurile de pe plajă.
Sate
Simt nevoia să notez că, dacă voi reveni în Zakynthos, voi alege să mă cazez pe partea nordică a insulei.
Pentru o experiență autentică sau pentru peisaje cu adevărat spectaculoase, merită să iei în calcul sudul, în sate precum Vasilikos sau Keri. Totuși, nordul, în jurul localităților Agios Nikolaos sau Volimes, ascunde farmecul locurilor mai puțin turistice: sate tradiționale ce păstrează spiritul vieții grecești, priveliști aparte și acces facil la atracțiile naturale.
Recunosc că nu m-am documentat prea mult înainte de plecare. Le-am descoperit doar după ce am străbătut întreaga insulă, ca și cum Zakynthos ar fi vrut să-mi dezvăluie treptat secretele sale.
Pentru cei dornici de petreceri, Zakynthos are și o altă față: Laganas, una dintre cele mai animate stațiuni, cu plaje largi, cluburi și petreceri până la răsărit, fie pe mal, fie pe bărci de croazieră. Așadar, insula știe să ofere atât liniște și tradiție, cât și viață de noapte intensă.
Plaje
Un detaliu care o diferențiază de Kefalonia este faptul că Zakynthos are multe plaje izolate, accesibile doar de pe mare. De aceea, excursiile cu barca, tururile de coastă sau închirierea unei ambarcațiuni sunt musai de încercat pentru o experiență completă.
Prima pe listă este faimoasa Navagio, plaja cu epavă, la care se poate ajunge doar cu barca, însă fără a acosta. Ceea ce o face și mai atractivă. Mai ales că se lasă descoperită în toată splendoarea și de la înălțime. Nisipul alb, culoarea mării, pereții înalți ce o înconjoară, toate creează un tablou fascinant, ca dintr-un film cu insule pustii.
Din păcate, începând cu 2023, accesul direct a fost interzis din motive de siguranță, după prăbușirile de stânci din anii anteriori. Cel mai grav incident a avut loc în 2018, când o alunecare masivă de teren a provocat valuri puternice, răsturnând bărci și rănind mai mulți turiști.
O altă locație deosebită, din punctul meu de vedere, unde am avut ocazia să înot, este Filippoi. De fapt, nu este o plajă propriu-zisă, ci mai degrabă un loc retras, accesibil printr-o coborâre pe stânci, care funcționează pe post de „șezlonguri”. Apa are un albastru intens, iar fundalul de piatră, presărat cu câteva peșteri săpate în pereții albi, îl transformă într-un loc ideal pentru explorare. În același stil se încadrează și Porto Roxa și Korakonisi. Poate tocmai faptul că aceste locuri sunt înconjurate doar de stâncă, fără nisip sau intrări amenajate, asemănătoare unor bazine naturale, conferă apei nuanțe spectaculoase de turcoaz.
Încă o locație interesantă este Porto Steniti, unde am ajuns cu barca. Accesul cu mașina se face doar până la un punct panoramic, iar apoi se coboară pe jos, pe un traseu abrupt. Porto Steniti este un golfuleț stâncos, pe coasta de vest a insulei Zakynthos, la nord de Keri. Nu este o plajă clasică, ci mai degrabă o zonă de înot sălbatic, între pereți verticali, cu marea de un albastru clar. De aici se poate ajunge înot, printr-un canion îngust, la o plajă ascunsă, considerată un mic „paradis secret”.
Ce-i drept, în Kefalonia nu am întâlnit astfel de locuri.
Chiar dacă are un aer clasic, plaja din Keri merită menționată, mai ales pentru șirurile de pini cu coroane rotunjite, ca niște umbreluțe verzi, ce străjuiesc întreaga ei lungime. În zilele toride, aici ai parte de umbră răcoroasă, ce o transformă într-un refugiu plăcut, departe de soarele arzător.
Atenție… Țestoase
De bifat, odată ajuns în sud, este și Insula Cameo, din golful Laganas. Este legată de țărm printr-un pod lung, de lemn, fiind una dintre cele mai fotografiate atracții din Zakynthos. Cameo este cunoscută pentru frumusețea sa naturală, apa turcoaz și plaja îngustă, aflată lângă o mică terasă animată. Dacă înoți puțin mai departe de țărm este foarte posibil să întâlnești țestoasele în mediul lor natural.
Accesul pe insulă este de 5 euro, fiind singura plajă contra cost pe care am mers. Taxa este însoțită și de două fotografii, tip suvenir.
Renumită pentru țestoase este însă insula Marathonisi, accesibilă doar pe mare, la care nu am ajuns de data asta. Este o insuliță în formă de broască țestoasă, tot în golful Laganas, ce face parte din Parcul Marin Național Zakynthos și este un habitat important pentru țestoasele marine Caretta-Caretta.
Închiriere barcă și tur pe coasta de vest
După ce tot discutam că trebuie neapărat să închiriem o barcă, în sfârșit am și făcut-o, din Porto Vromi. În funcție de locul de plecare și timpul petrecut pe mare, obiectivele pe care le poți vedea variază.
Timp de trei ore, cu 150 de euro, am navigat de-a lungul coastei de vest, străbătând ape de un turcoaz ireal. Am ajuns la Navagio, am pătruns în câteva peșteri, unde apa limpede te cheamă să înoți și am descoperit plaje sălbatice, ascunse între stânci uriașe, ce par desprinse din vederi pictate, fără acces terestru. Călătoria s-a încheiat la Porto Steniti.
Taverne
După atâtea reprize de înot, a venit timpul să ne oprim și să savurăm delicatese grecești. Pe măsură ce cutreieram insula, am dat peste o tavernă veche din satul Koiliomenos, datând încă din 1680, adăpostită într-o clădire din piatră, atractivă atât la exterior, cât și în interior. Nu aveai cum să nu-i simți prezența, chiar dacă treceai pe lângă ea în grabă.
Mâncarea? Doar când îmi aduc aminte mă copleșește iar foamea – fripturi suculente de iepure, miel și vită, proaspăt gătite, aperitive și deserturi tradiționale. Iar când ne-am ridicat de la masă, am făcut-o cu greu, sătui și fericiți.
Un alt ritual ce nu trebuie ratat în Zakynthos este admirarea apusurilor de soare de pe terase înalte, cu priveliști ce-ți taie respirația. La restaurantul aflat lângă farul din Keri, care poartă același nume, am urmărit cum ziua se stinge încet peste mare. Locul impresionează prin frumusețe și atmosferă, însă este mai rafinat și mai pretențios decât restul tavernelor de pe drum, iar prețurile un pic peste medie.
În concluzie
Ambele insule, situate în Marea Ionică, se mândresc cu ape turcoaz și plaje deosebite.
Kefalonia se remarcă printr-un ritm mai liniștit, fiind ideală pentru cupluri, familii și iubitorii de natură, care caută relaxare. Pe de altă parte, Zakynthos, mai mică și mai comercială, impresionează printr-o atmosferă mai vibrantă. Totuși, dacă te aventurezi pe cont propriu, fără bagaje și fără copii, plajele sălbatice și stâncoase ale Zakynthosului merită cu siguranță explorate.
Kefalonia oferă o experiență mai bogată, îmbinând natura și cultura, în timp ce Zakynthos este alegerea perfectă pentru o vacanță activă, ușor accesibilă, cu plaje celebre și viață de noapte mai animată.
Per ansamblu, pot spune că, în ceea ce mă privește, Kefalonia mi-a plăcut mai mult.
